Lasagna...de conjunctura

Stiti unele seri din cursul saptamanii cand ajungi acasa si ai tai se uita la tine ca musulmanii  la Mecca ? Motivul e clar, trebuie sa pui masa ca toata lumea e flamanda si n-ai apucat sa gatesti anticipat. Nu ca ar avea vreunul probleme locomotorii....nu.
Asa ca imi revin repede si trec la treaba. Treaba care se numeste in seara asta lasagna cu carne si merge ca pe banda:
Pun la inmuiat in apa clocotita foile dintr-un pachet de lasagna proaspete, apoi trec la umplutura.

Intr-o tigaie adanca incing 2-3 linguri ulei, rastorn peste 500-600 grame carne tocata amestec, o desfac bine cu lingura sa se imprasie, picur putina apa calda, un praf de sare, un praf de amestec propriu de condimente picante (ardei iute uscat amestecat cu verdeturi uscate asta-vara, amazing!), doi catei de usturoi storciti cu latul cutitului si tocati, amestec temeinic mai picur putina apa fiarta sa se lege si patrunda bine carnea, apoi  torn peste toate mai bine de jumatate dintr-o sticla de bulion de rosii (tot productie proprie). Las sa mai fiarba pret de 5 minute, mai presar o idee de cimbru si cam gata.

Intr-un vas termorezistent uns cu putin ulei de masline asez alternativ foile, umplutura de carne, cascaval ras si la sfarsit peste ultima foaie torn restul de bulion din sticla si pentru tusa finala presar parmezan ras fin.

Toata afacerea trece la cuptor pentru 30 de minute la 200 de grade.
Intre timp, sa nu ma plictisesc, spal vasele pe care le-am murdarit la operatiunile anterioare, pun masa si...  Pofta buna, ca se invart leii in cusca !

 

Treaba cu facutul pozelor printre oale si ulcele imi da de furca mai ales ca nu ma pricep. Unele etape uit sa le pozez, altele nu-mi ies, in fine, de multe ori sunt de-a dreptul multumita ca n-am scapat aparatul in preparat ...Nu numai lasagna e de conjunctura ci si ...foto-bucatarul, uneori.